Asociaţia Producătorilor de medicamente Generice din România (APMGR) solicită Guvernului reevaluarea listei extinse de medicamente compensate şi gratuite pe baza criteriilor de evaluare a tehnologiilor medicale (HTA) acceptate la nivel european.
Potrivit unui comunicat al APMGR, cererea este formulată pentru a exista siguranţa că noile molecule corespund criteriilor de eficienţă medicală şi economică. „Pacienţii au nevoie de medicamente care sunt cu adevărat inovative şi esenţiale pentru tratament, or felul în care s-a făcut evaluarea celor 167 de molecule propuse pentru noua lista de compensare ridică mari semne de întrebare”, a declarat preşedintele APMGR, Dragoş Damian.
Conform declaraţiilor noii conduceri a ministerului Sănătăţii, evaluarea celor peste 160 de dosare s-a făcut în trecut de către o singură persoană, în mai puţin de şase luni, în vreme ce în ţările europene acest proces este unul multidisciplinar care implică munca unei întregi echipe.
În acest context APMGR salută trecerea unităţii HTA în subordinea Autorităţii Naţionale a medicamentelor şi Dispozitivelor medicale (ANMDM) al cărei Consiliu Ştiinţific este format din specialişti de renume din medicină şi farmacologie, mulţi dintre ei membrii ai Academiei Române sau ai Academiei de Ştiinţe medicale şi care poate deveni garantul elaborării unei liste de medicamente compensate cu adevărat benefică pentru pacienţi.
„Decizia transferării responsabilităţii către ANMDM este un prim pas absolut necesar în procesul de elaborare a noii liste şi credem că acest proces trebuie să înceapă cât mai curând posibil pentru a permite pacienţilor accesul la medicamente noi. Trecerea HTA în subordinea ANMDM este benefică şi pentru faptul că în Consiliul Ştiinţific sunt reprezentanţi ai industriei farmaceutice inovative şi generice care pot astfel, prin argumente bazate pe dovezi, să îşi susţină punctele de vedere”, a menţionat Damian.
APMGR solicită în acelaşi timp înfiinţarea unei structuri de farmaco-economie în cadrul unităţii de HTA care să facă o evaluare reală a impactului financiar corespunzător includerii de molecule noi în sistemele de compensare. Conform estimărilor preliminare costurile anuale suplimentare determinate de medicamentele noi propuse în acest moment ar putea ajunge la circa 2 miliarde lei în 2016. Aceste costuri nu sunt incluse în bugetul alocat consumului de medicamente şi nu pot fi suportate de către producători prin taxa clawback. APMGR propune autorităţilor şi industriei şi o regândire completă a sistemului de compensare a tratamentelor farmaceutice bazat şi pe criterii de eficienţă economică. În acest sens, o soluţie pentru introducerea de noi medicamente pe lista de compensate ar putea fi compensarea la un nivel de referinţă inferior a moleculelor noi care au indicaţii şi efecte similare cu alternativele lor mai accesibile. În acelaşi timp, APMGR consideră că dezbaterea pe tema extinderii listei de medicamente compensate a acaparat inacceptabil discuţiile referitoare la sistemul sanitar. „Discutăm foarte mult de medicamente noi, uitând de listele de aşteptare pentru medicamente sau de probleme la fel de grave, cum ar fi migraţia şi salarizarea cadrelor medicale sau degradarea infrastructurii spitaliceşti”, a subliniat Damian.