România a exportat produse agroalimentare în valoare totală de 2,03 miliarde de euro în primul semestru din acest an, în creştere cu aproape 10% (180,9 milioane de euro) faţă de aceeaşi perioadă din 2013, în timp ce importurile, totalizând 2,32 miliarde de euro, au depăşit cu 1,1% (25,7 milioane de euro) valoarea înregistrată în semestrul I din 2013, potrivit datelor furnizate AGERPRES de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
În aceste condiţii, deficitul balanţei comerciale cu produse agroalimentare a fost de 295,3 milioane de euro, în primul semestru al anului 2014, în scădere cu 34,5% faţă de valoarea înregistrată în perioada similară din 2013, când a atins nivelul de 450,5 milioane de euro. Potrivit sursei citate, în primele şase luni din 2014, exporturile în ţările terţe s-au menţinut la nivelul consemnat în aceeaşi perioadă din anul precedent, în timp ce livrările intra-comunitare de produse agroalimentare au crescut cu 16%.
Principalul produs exportat în perioada menţionată a fost porumbul (1.074.400 tone), cantitatea livrată fiind în creştere cu aproape 66% comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent, iar încasările mai mari cu 85,2 milioane de euro, până la 328,6 milioane de euro.
Uniunea Europeană rămâne principalul partener în comerţul agricol al României cu o pondere valorică de 64,6% în privinţa livrărilor de produse agroalimentare către această destinaţie şi de 80,7% pe partea de achiziţii din statele membre UE.
Din această mare cantitate, ceva-ceva trebuie să o fi exportat şi fermierii din Ialomiţa. Dar cum dacă întrebăm, indiferent pe cine, avem neplăcuta surpriză să auzim ba că nu intră în atribuţiunile de serviciu ale celor de la APIA, DADR, etc, ba că nu pot spune, datele fiind confidenţiale, ne vedem în situaţia de a nu şti nici măcar cu aproximaţie cam cât porumb s-a scos din câmpurile Bărăganului şi s-a exportat în alte ţări. Nu de alta, dar aşa am fi aflat nu numai cât de mult au încasat fermierii, ci, poate şi cât de mari impozite ar fi (de) plătit la bugetul statului, buget din care, altfel, se descarcă mari sume de bani drept subvenţii. Pentru cei care încă mai au impresia că subvenţiile vin de la UE fac precizarea că România cotizează la bugetul UE, iar banii reprezentând subvenţiile alea intră mai întâi şi-ntâi în bugetul naţional, şi de-aici ajung în bugetul APIA, şi-apoi în bugetul societăţilor comerciale, ori ale familiilor care deţin suprafeţe de teren agricol.