LAPAR, cu-ale ei, ca-n fiecare an!

Distribuie articolul:

 

Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli este nemulţumită de preţurile de achiziţie a produselor agricole în 2013 practicate de marii angrosişti şi roagă reprezentanţii Guvernului să intervină pe piaţă.
Într-o scrisoare adresată ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, premierului Victor Ponta şi preşedintelui Traian Băsescu, LAPAR semnalează că producătorii agricoli vin după un an greu, în care seceta i-a decapitalizat, iar în 2013, când situaţia producţiilor este ceva mai bună, preţurile practicate pe piaţă acoperă cheltuielile de producţie în proporţie de 70-80%, angrosiştii profitând de faptul că producătorii agricoli nu au spaţii de depozitare sau sunt decapitalizaţi. „Aşadar, vă rugăm ca Guvernul României să intervină pe piaţă, după modelul celorlalte state europene, atunci când angrosiştii deţin monopolul în achiziţia de produse agricole”, se spune într-o scrisoare preluată de Agerpres.


Distribuie articolul:

8 thoughts on “LAPAR, cu-ale ei, ca-n fiecare an!

  1. Cand au fost multumiti agricultorii?Tot marii latifundiari fac gargara ei sunt nemultimiti tot timpul.Uni dintre ei au stocuri de anul trecut,au pierdut miliarde.Daca nici anul trecut nu au fost multimiti cum sa fie ei multumiti acum?Ei atat stiu sa vina guvernul,sa faca guvernul dar cand vindeau la negru 50% din productie nu mai tipau sa intervina guvernul.Eate economie de piata descurcativa si nu uitati de subventii.Rusine.

  2. @ Evaziunea fiscală în agricultură nu cunoaşte limite. Eu sunt de acord ca statul să fi intervenit de la bun început, fixând nişte preţuri minimale şi maximale, în cadrul cărora agricultorii să se poată „mişca”. Acum „e tardive”, vorba aunui prieten „agricultor”. La noi, ca la nimeni: marii latifundiari sunt acele persoane paralele cu agricultura, cum ar fi arbitri de fotbal, securişti, directori de prin deconcentrate, secretari de prin primării cu familiile lor, foşti ospătari, gestionari, bişniţari, poiliţişti pensionari, şi, în general, toţi cei care au avut acces la informaţii şi bani, nu de puţine ori ţepuind bănci, persoane fizice şi juridice, luând cu japca sute de mii, milioane de hectare, încheind tot felul de contracte de arendă prin care umilesc bieţii oameni, aşa-zişii proprietari de pământ. Şi tocmai netrebnicii ăştia, plini de viloaie, jipane, conturi grase şi tot felul de colecţii de valoare, vin a se plânge?! Dacă ar fi fost nişte oameni de afaceri oneşti, şi-ar fi construit silozuri, după ce le-au „terminat” pe cele „comuniste”. Alde Triţă Făniţă, ştiind cu ce se mănâncă agricultura, au pus mâna pe zeci de silozuri „ceauşiste”, le-au modernizat şi, actualmente îi doare-n moţul de la bască de lătrăturile pekinezilor. Nu că ei ar fi mai corecţi, dar sunt cei care „fac cărţile”.
    Poate ne spun „marii latifundiari” ce-au făcut cu miile de miliarde provenite din returnările de t.v.a., în urma acelor exporturi fictive.
    Sictir, escrocilor, evazioniştilor!!!
    Nu vreau să dau nume, dar, personal, cunosc câţiva „plângăcioşi” care învârt banii cu lopata de zăpadă. Şi dacă le-aţi auzi văicărelile …

  3. Ba statul nu trebuie sa intervina chiar deloc in stabilirea pretului oricarui produs.Pretul trebuie sa reprezinte o variabila reglata numai de cerere si oferta si nu de protectionismul unui stat etatist.Cand Ungaria a incalcat acordul CEFTA privind produsele agricole aceasta a suportat niste sanctiuni si a fost avertizata serios.Ca azi vine LAPAR-ul si cere ajutorul statului asta e doar o dovada a faptului ca acesti agricultori nu s-au racordat la o economie de piata, unde rolul statului e minimal.Rolul administratiei centrale este de a stabili contacte diplomatice si de a oferi reprezentare dupa aceasta urmand ,ca de pilda azi cu agricultorii,sa se cimentuiasca relatiile.Daca ceea ce numim stat are interventionism in politicile fiscal agrare ,nu cumva tot din protectionism ar trebui sa se stabileasca si niste garantii de capitalizare?Pai si atunci daca ar fi asa, unde mai este libera initiativa daca cineva imi spune cu cat sa vand,cat sa vand si ce sa fac cu malaiul?Statul sa-si vada de gestiunea lui si liderii asociatiilor agricole sa beleasca ochii la francez,neamt,polonez, …,si sa vada ce face ala cand e criza de supraproductie.Angrosistul sa moara ca urmare a unei insuficiente cereri si nu ca nu se descurca la finalizare agricultorul.Exista solutii,am mai zis,treaba-i cata deschidere ai. Statul asta ar putea sa termine dracului odata canalul ala Siret-Baragan ca apare ca tema de discutie la orice descalecare a unei „marimi„ de la Bucuresti pe coclaurile noastre.

  4. Măi Davinciule tu ai dreptate,că vorbeşti ca din cărţi,atît despre rolul statului cât şi despre iniţiativa deţinătorului de capital. Dar ia şi analizează realităţile economice şi o să vezi următoarele neajunsuri întreţinute de politicianul aflat la putere dar şi protector al mafiei.Piaţa agricolă de care vorbeşti funcţionează după nişte reguli şi legi pe care le stabileşte statul….iar piaţa agricolă este la mâna pietei financiare(reglementată tot de stat) ce nu prea-ţi finantează producătorul agricol ci samsarul de cereale(e mai credibil)….de fapt băncile de la noi creditează mai piu activitatea,ne-a dat Băsescu teapă cu împrumutul fmi şi reducerea garanţiilor minime obligatorii….dar la noi băncile au creditat agricultura când erau bănci de stat şi nu conta ce hoţi de IASuri creditau;cum la credite n-au acces,celor din LAPAR nu le rămîne decât autofinantarea prin vânzarea recoltei….dacă vor să-şi reia ciclul productiv…Şi unde vinzi? Ghici ghicitoarea coabitacilor Ponta şi Băsescu dar şi a SRIului ce-i umbreşte să nu se ardă)))Zâmbăreţul Ponta vine şi raportează realizări măreţe cam opt milioane de tone la grîu,doar că un specialist îl contrazice spunând că n-are cum,producţia e mai mică cu vreun milion de tone…nu bat la socoteală hectarele subvenţionate cu producţia medie,adică la ce suprafaţă e raportată cu grâu iese producţia ca-n basme….Cui foloseşte declaraţia Pontacului?Evident că-i ajută pe samsari….fapt sesizat de Băsescu şi folosit politic în ultima vizită de lucru….unde informatul Băse ne spune că s-au vândut cinci sute de mii tone în Egipt cu 180euro tona..faţă de 130 euro la cumpărare…Acum Băse face pe apărătorul producătorilor….dar din ce a scăpat Ponta,marinarul e supărat că ai lui mari producători(sponsori) dar şi samsari nu-s în cărţi pe piaţa speculei.Concluzia mea e că-s nişte jigodii ambii coabitaci…dar şi ăla micu ,a lu Voiculescu,de la agricultură.În fine,atotştiutorul şi ascultătorul SRI, zic io că-i părtaş şi controlează specula asta…de dragul securităţii economice))) Mai pe toamnă,spre iarnă,urmează partea a doua cu plimbatul cerealelor şi returnări fictive de tva…să pape şi liberalii jangale,dar de la DNA,că dă bine la europarlamentare))))

    1. Eu ştiu că mulţi dintre cititorii acestui ziar NU mai simt nevoia să ia atitudine fiindcă au certitudinea că am eu, într-o măsură considerabilă. Mai nou, de când am deschis pagina pe facebook şi postez acolo MULT MAI MULTE cârcoteli decât îmi pot permite să postez aici, numărul cititorilor s-a dublat, cel puţin!

  5. Dacă aţi auzit de Franţa, înseamnă că ştiţi cu ce se „mănâncă” MERCURIALUL, înseamnă că ştiţi ce înseamnă intervenţia statului în echilibrarea preţurilor, mai ales la produse agricole, Franţa, unde „papa”, adică hrana
    populaţiei este pe primul loc în priorităţile oricărui guvern. Să nu funcţioneze în Franţa principiul cerere-ofertă?! Înseamnă că nu mai e capitalism?! Dar în Germania, unde agricultura e subvenţionată masiv, dar în BENELUX?! Marea Britanie nici nu încape în vreo discuţie. E clar, România este singura ţară din U.E. cu adevărat capitalistă, dar de … cumetrie.

  6. @SORIN
    Scuze,fost-am dus de-acasa fara cal fara nevasta…,si ramane nedumicata corespunzator intreventia stattului.Tu ai spus draga :„Eu sunt de acord ca statul să fi intervenit de la bun început, fixând nişte preţuri minimale şi maximale, în cadrul cărora agricultorii să se poată “mişca”.„-recunosc marca Nastase aici.Iar eu iti spun ca statul nu are interventionism de tipul asta si nici nu trebuie sa aibe.Statul e semnatar al unor reglementari ce deriva din PAC(politica agricola comuna),intervine cam cum e si cu Banca Nationala cand regleaza piata valutara(arunca pe piata sau retrage valuta si pastreaja rata de schimb in marja).Asadar cand vorbim de intreventie a statului este in scopul de a regla piata care ,ma repet,se bazeaza pe cerere-oferta,si nu impunere aproape coercitiva de tip fixare pret minimal-maximal.Pe astea le are in vedere doar pentru bucataria lui interna si ii da semnalul cand sa intervina asfel incat sa nu se ajunga la varsarea laptelui pe camp sau lipsa acestuia din alimentatie.Comersantul agricultor trebuie doar sa stie ca in afara acestora productia lui nu e competitiva si sa-si faca business-planul (sau,ma rog,planul de cultura)incat sa-si asume riscurile unei supraproductii sau chiar pierderea de productie.Un astfel de mecanism de incurajare si protectie este subventia diferentiata ,adica din bugetele nationale sunt sustinute/subventionate doar anumite culturi sau animale(PNDC-urile ,vegetal/animal) si astfel aceasta subventionare contribuie si la atractivitate pentru acel sector. Statul nu impune pretul painii ci pastreaza pretul painii ca aliment de baza in cosul zilnic.Cel ce vinde painea poate sa o vanda si cu 100 lei si cu 0,0001 lei daca doreste,e painea lui,treaba lui,depinde ce vrea de la viata si poate sa o vanda si pentru o uncie de aur.Daca vrea agricultorul nostru sa cultive grau-porumb-rapita-floarea soarelui , ca-I traditionalist si e blocat pe grau-porumb-rapita-floarea soarelui, atunci trebuie sa aibe in vedere orientarea consumului de catre piata si nu de catre STAT ,capacitatile sale de productie,piata careia I se adreseaza,nu sa se mire precum Moromete ca n-are pret.Daca eu,oricine,as da o garantie ,atunci musai ca dau si niste impuneri,ca FMI-ul.Daca ii spun agricultorului ca-I garantez eu STAT pretul de 0,5 lei/kg grau pentru rezerva de stat imi striga ca nu-l las sa se dezvolte ,dar eu nu trebuie sa fiu neaparat piata de desfacere pentru el,eu trebuie sa cumpar doar atat cat sa-mi satisfac cerintele sociale,el poate sa vanda si altora,nu-l limitez cu nimic.Daca statul observa in schimb ca un anumit segment din acest lant,depozitarul, are pozitie dominanta si formeaza un cartel ( ca in cazul cimentului),lucidul si echidistantul STAT poate incuraja creditul agricol astfel incat agricultorul sa-si permita constructia unui siloz ,pentru independenta, dar asta nu inseamna ca intervin in produsului.Interesant ca ai amintit de mercurial dar nu ai si pus ce este:lista de preturi impusa de stat (tu o derivezi si iti ies doar limite superioare si inferioare)Si iata cuvantul magic:IMPUS!Pai economia de piata are la baza liber schimbul reciproc avantajos si nu impunerea,e un acord de vointa ca in cazul contractelor de vanzare –cumparare.Da,Putin a avut o astfel de masura si a fost aclamat de gloata,dar e masura socialista ,discretionara, adica impunerea in detrimentul unei parti.Eu nu zic ca nu exista diverse impuneri de preturi,eu zic ca ele sunt total eronate,mercurialul fiind chiar neconstitutional pentru ca ataca proprietatea privata.Daca o sa-i impui Danutzului cu cat sa-si vanda memoriile sa vezi ce iti da la gioale si te trimite la „Revolutie si reforma„ la pret de doi bani.
    Exemple de mercurial:salariul minim pe economie,pragurile minime stabilite prin tot felul de legi (notariate,cadastru,etc),CECCAR -prin statut

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *