Şapira se bucură, în continuare, de susţinera CJI. Însuşi vicepreşedintele Ioan Martin a ţinut să spună asta jurnaliştilor invitaţi de către doamna director, cu gândul de a prezenta ‘mneaei ce vrea, nu şi pentru a răspunde întrebărilor pe care „cârcotaşii” nu i le-au putut adresa decât în această singură conferinţa de presă pe care, după atâtea luni, stimabila doamnă manager a catadicsit să o desfăşoare.
De profesie medic neurolog, doamna Violeta Şapira nu a intrat în atenţia noastră decât atunci când a devenit director şi, cu voie de la conducerea CJI, s-a apucat să administreze bunurile mobile şi imobile ale unităţii spitaliceşti. Căci, este ştiut faptul că eu niciodată n-am avut îndrăzneala lipsită de bun simţ, de a îmi da cu părerea în ceea ce priveşte profesionalismul celor din alte bresle. Cu-atât mai puţin, cea a medicilor! Dar, în ceea ce priveşte managementul, cu tot ce ţine de organizarea muncii pe domenii şi sectoare de activitate, cu tot ceea ce înseamnă administrarea financiar-contabilă şi, nu în ultimul rând, transparenţa decizională, e-adevărat că nu o dată mi-am spus părerea, având nu numai pretenţia, ci şi dovada că mă şi pricep!
Revenind la subiectul zilei, dat fiind că vă anunţam zilele trecute că doamna Şapira intenţionează să-şi depună demisia, azi ne vedem nevoiţi a vă anunţa că, între timp, doamna director s-a răzgândit, deoarece, cică, a reprimit încuviinţarea (ştiu că doamnei i-ar plăcea să transmitem că a fost rugată să rămână în funcţie, dar…) conducerii Consiliului Judeţean Ialomiţa.
Cum spuneam, doamna Şapira ne-a invitat la o conferinţă de presă. Şi, după ce a perorat despre ce-a vrut domnia-sa, n-a avut încotro şi a trebuit să răspundă şi întrebărilor noastre. Sigur că v-aş putea spune despre ce a perorat proaspăt realeasa doamnă director! Doar că despre toate „realizările măreţe”, pe care doamna Şapira ni le-a prezentat, ca fiind ale conducerii CJI (căreia i-a şi mulţumit în mod jenant de repetat), eu am scris, nu o dată. Mai ales la momentul la care a avut loc evenimentul prilejuit de una sau alta dintre investiţiile cu care, iată, se laudă şi domnia-sa! Şi arhiva ziarului stă mărturie că am scris despre cum s-au cheltuit banii, inclusiv cu plata jurnaliştilor care au scris „de bine” despre fosta conducere. Că am scris şi despre lucră(tu)rile care s-au făcut, şi pentru care s-au cheltuit sume mari de bani, dacă e să comparăm cu ceea ce s-a realizat din purcoiul de bani. Că am scris şi despre gaşca de „băieţi deştepţi”, în frunte cu ex-directorul Vasile Olaru, medicul „uns” în funcţie, de către penalul Ciupercă – preşedintele CJI. Că am scris, nu o dată, despre Vasile Zamfir, juristul Spitalului şi cel care deţine şi funcţia de consilier local. Faptul că, din raţiuni pe care procurorii par să le fi identificat deja, musiu Vasile Zamfir continuă să fie (i)responsabilul pe linie politico-administrativă, dar nu şi să răspundă pentru neregulile descoperite de Curtea de Conturi, ridică mari semne de întrebare chiar şi cu privire la modul în care doamna Şapira a preluat funcţia şi a înţeles să facă ordine în activitatea spitalului, dar şi să înlăture „pata”, curăţind „mizeria” produsă de subalternii domniei sale. Recunoaştem, însă, că despre doamna Şapira nu prea am scris. Dar promitem să scriem. Nu numai pentru că a trecut perioada de acomodare, ci mai ales pentru că, iată, însuşi domnul Ioan Martin (PNL) este alături de „pupila” PSD, iar ceea ce şi-au propus să facă împreună, cică, este notabil. Demn de reţinut, spre a face o analiză a scopului pentru care se desfăşoară conferinţe de presă, este şi faptul că domnul Martin este vicepreşedintele Consiliului Judeţean Ialomiţa, şi în condiţiile în care preşedintele este suspendat din funcţie pe caz de dosar penal pentru corupţie, vicele se simte îndreptăţit să preia atribuţiuni de-asemenea anvergură politicianistă. Că este co-preşedintele PNL, de! Iar PNL, aici, în Ialomiţa vrea să deţină – în sfârşit! – puterea politico-administrativă! Cum doamna deputat Cristina Pocora vrea să ajungă preşedinte al CJI, iar Domnul Martin vrea să fie primarul municipiului Slobozia, sigur că de-acum şi până-n campania electorală, or să încerce să-şi tot etaleze promisiunile…, chiar şi într-ale modernizării, dotării şi, pe cale de consecinţă, într-ale îmbunătăţirii activităţii spitalului din Slobozia. Doar că şi noi avem pe agendă întrebări legate de faptele săvârşite de predecesorii lor! Inclusiv cele săvârşite de cei ai doamnei Şapira! Şi, când vedem că ’mnealor nu vor „să scoată gunoiul de sub preş”, ci doar vor să ne prezinte deziderate, vizavi de măreţele lor idealuri, sigur că şi noi alegem să intrăm în silenzio stampa. Măcar atât cât să nu fim luaţi drept fraieri!
Martin, Şapira şi interesele lor de…partid!
Victor Moraru – om de bază la Secretariatul Guvernului – reclamat pentru tot felul de potlogării
Când moare câte-un un şef de Judeţeană de Partid şi/sau de instituţie a Statului
Ziua Presei a trecut, şi-n acest an, aproape neobservată
Referitor la MASCĂ, un student a petiţionat, iar CCR a „demascat” greşelile Guvernului
As vrea sa dau „like” dar n-am cum aici ! Felicitari pentru obiectivitate !
MULŢUMESC. Şi eu aş fi dat like pentru caracterul dvs care vă face să fiţi atât de cumsecade încât să mulţumiţi unui jurnalist. Rar ni se întâmplă, din păcate!
Ionica, eu, nu de puţine ori, am fost de acord cu demersurile tale jurnalistice dar, de data asta m-ai dezamăgit. Şi nu mă refer la cele scrise despre Cornel Vasile. Cel puţin din partea ta şi a altor jurnalişti cu pretenţii în profesie aş fi aşteptat cel puţin un editorial referitor la surprinzătoarea trecere în nefiinţă a omului de cultură Corneliu Vadim Tudor.
N-am citit nimic în presa ialomiţeană despre acest eveniment, pe care „marele” analist politic Cristian Pârvulescu îl considera o ştire, el acuzându-l pe tribun de poziţia sa tranşantă cu referire la migranţi, fără a scoate o vorbă despre aceeaşi poziţie a megaescrocului Băsescu. Ce zice megapenalul fost preşedinte e o.k., dar venind din gura lui Vadim era o blasfemie. Valoarea lui Vadim Tudor a trebuit să fie recunoscută de înşişi „cruzii săi duşmani”, cărora poetul le-a prezentat scuze pentru toate injuriile aduse de-a lungul vremii, unele nu tocmai neîndreptăţite, totuşi cam exagerate. Au ajuns toţi agramaţii, care n-au citit în viaţa lor o carte până la capăt, să-l jupoaie post mortem pe unul dintre cei mai erudiţi oameni de cultură din ţara asta. Oameni de talia lui Vadim sunt terfeliţi, iar canalii de talia lui Băsexu’ sunt adulaţi. Bravos naţiune, halal să-ţi fie! P.S.1: Cei care au citit câte ceva din cele scrise de Mihai Eminescu în calitatea sa de ziarist, chiar şi de poet, ştiu cam cum îi suduia şi cum îi trata geniul pe politicienii vremii. Vadim a fost un „îngeraş” pe lângă marele Eminescu. Şi, după cum se ştie, Eminescu a fost asasinat cu largul concurs al „prietenului” Titu Maiorescu. Şi cum despre morţi numai de bine, Dumnezeu să-l ierte pe Vadim Tudor, un reper al culturii române contemporane, chiar dacă nişte căcăreze cu aere intelectuale nu sunt de acord. P.S.2: Referitor la depunerea catafalcului pe holul Senatului, cine s-a găsit să vorbească de moralitate?! Tata-socru, Ilie Sârbu, un răspopit ultrapenal alături de alte jivine una mai penală decât alta. Şi, aşa cum mai scria cineva, familia poetului n-are de ce să fie indignată, fiindcă un om precum Corneliu Vadim Tudor n-avea ce căuta, nici mort, lângă megaescrocii, somnoroşii, putorile ordinare care colcăie şi împut Parlamentul României. Păcat.
🙂 până nu-i pupi în……nițel pe securiști, nu te simți bine Sorine:)) Adică Băsescu-i un nenorocit..și ăsta, c-a murit, fu înger:))))))
Dane, dacă tu confunzi cultura cu incultura, e treaba ta. Sper c-ai citit sau ai auzit cam ce a declarat Silvian Ionescu, fost ofiţer DIE, despre derbedeul Băsescu în perioada „Anvers”. După ce te pui la curent cu cele declarate de ofiţer, pe care Băsescu l-a protejat timp de zece ani, mai discutăm despre turnători. Sigur, cam târzii declaraţiile securistului, dar mai bine decât niciodată. Poate-şi revăd atitudinea şi cei din comisia lu’ Peşte, ăia cu dosarele de Securitate ale tuturor bulangiilor cu funcţii înalte, nu puţine, printre care şi al megaescrocului cu privirea chiondorâş făcute să dispară. Tu dac’ai fi fost unul dintre cei cărora Băsescu le-a făcut rău, rău de tot, lor şi familiilor lor, aşa”zvăpăiat” cum eşti, cam cum ai fi reacţionat?! N-am susţinut că Vadim este vreun înger, asta stabileşte Doamne-Doamne, nu eu, nici tu, nici Radu Banciu sau alţi neicanimeni, dar că Băsescu e un nenorocit, o afirm cu toată responsabilitatea. Fiindcă, la vârsta şi etatea mea, încă mai am discernământ, ha, ha, ha!
Am publicat (pe pagina color chiar) şi ultima lui poezie…Dar, de! Dacă vedem numai ce vrem…Pe site n-am mai publicat fiindcă, în ziua morţii lui, am tot postat pe pagina de facebook…Nu e vina mea că nu eşti pe facebook…Îmi fac, desigur, mea culpa pentru că pe site-ul ziarului nu a apărut nimic legat de această tragedie…Mă priveşte mai puţin (spre deloc!) ce fac alţi jurnalişti…Şi dacă ai vrut să mă jigneşti – (des)considerându-mă – ca fiind comunistă, află că am ajuns la vârsta la care NU MĂ MAI INTERESEAZĂ chiar aşa de mult impresia altora…
Nici gând. N-am avut vreo intenţie să jignesc pe nimeni. Eu am cont pe Facebook numai că nu-l prea folosesc decât atunci când postez pe saituri care nu acceptă comentarii decât pe această cale. Că alţii au publicat câte ceva, ar trebui să te intereseze, fiind vorba de o asemenea personalitate a culturii române, indiferent ce cred marii democraţi de tip @Dănuţ, care văd că apără cu sârg megaescrocii care au distrus România. Sub aparenta lui disidenţă gălăgioasă şi nu de puţine ori vulgară, @Dănuţ, ale cărui păreri sunt, în general, în concordanţă cu realitatea, face figuraţie liberală, sau cel puţin aşa mi se pare. Poate greşesc. În ceea ce priveşte apartenenţa ta la fostul partid comunist nu trebuie să te facă să roşeşti, chiar dacă NU MĂ MAI INTERESEAZĂ. Face parte din viaţa ta din tinereţe, ca şi a altora, iar cei care se cacă pe ei ţinând-o langa cu apartenenţa la comunişti sunt cel puţin penibili. Epoca aceea, de tristă amintire pentru unii, face parte din istoria României cu bune şi rele. Ca şi epoca postceauşistă, numai că realizări nu prea se văd, cu excepţia jafului naţional.
SORIN, reține, te rog! Nu numai că nu roșesc din cauză că am fost membru PCR, dar am ajuns să mă și mândresc cu UNELE ,,realizări mărețe” din aceea perioadă ,,de tristă amintire”!!!
Nu confund nimic…vorbeam despre spurcăciunile de securiști, în sensul ăsta glumeam pe seama aprecierilor tale față de ăștia…Băsescu, CVT, Sârbu. Cât despre ăștia, mari oameni de cultură contemporani cu noi…mai dă-i la dracul, că nu văd unul cu coloană. Toți pupă puterea, toți își folosesc notorietatea sau se lasă folosiți de politicieni întru prostirea maselor. Toți sunt cu poporul în gură și cu patriotismul în suflet , dar în realitate doar interesul lor contează. Iar idolatrizarea asta, zău..io nu pot s-o înțeleg, ba chiar mă enervează, indiferent cine-i fericitul… scriitor, politician, jurnalist. Iar dacă tu zici că Vadim este reper al culturii contemporane…na , să fii sănătos!! Și zici că așteptai de la Ionica un editorial întru slăvirea Tribunului:)))))) Lasă, că face unul pentru realegerea lui Stoica . 🙂